Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 15 țări, speranța de viață a depășit media UE, cea mai mare speranță de viață fiind înregistrată în Spania (84 de ani), Italia (83,8 ani) și Malta (83,6 ani). În schimb, cea mai scăzută speranță de viață a fost înregistrată pentru Bulgaria (75,8 ani), Letonia (75,9) și România (76,6).
Cele mai mari creșteri ale duratei de viață le-au înregistrat România (+1,0 an), ea fiind urmată de Lituania (+0,8 ani), Bulgaria, Cehia, Luxemburg și Malta (toate cu o creștere de +0,7 ani). În schimb, Austria și Finlanda au înregistrat cele mai mari scăderi (-0,4 ani fiecare), urmate de Estonia și Țările de Jos (-0,2 ani). Eurostat nu oferă nicio explicație pentru modificări.
În 2022, speranța de viață la naștere în UE a fost de 80,6 ani, în creștere cu 0,5 ani față de 2021. Din 2002, cea mai mare valoare a fost înregistrată în 2019, când speranța de viață la naștere a ajuns la 81,3 ani (cu 3,7 ani în creștere față de 2002). Cu toate acestea, după izbucnirea pandemiei de COVID-19, acest indicator a scăzut la 80,4 în 2020 și la 80,1 ani în 2021. În 2022, speranța de viață la naștere în UE a crescut, dar nu a atins valoarea din 2019.
Am crescut mai rapid decât media UE
Creșterea cea mai rapidă a duratei de viață înregistrată de România anul trecut continuă trendul înregistrat înainte de apariția pandemiei de COVID-19. Speranța de viață la naștere în România a crescut rapid până în 2019, mai rapid decât media UE între 2010 și 2019. Pandemia a dus la o scădere abruptă de 2,8 ani (ajungând la 72,8 ani) între 2019 și 2021. În 2022, speranța de viață la naștere s-a redresat în România, ajungând la 75,3 ani, și a fost cu doar 0,3 ani mai mică decât nivelul anterior pandemiei, arată datele raportului „România - Profilul de țară din 2023 în ceea ce privește sănătatea”, realizat de Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE) și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate. Acest lucru este comparabil cu o scădere medie generală de 0,6 ani a speranței de viață în întreaga UE în timpul anilor de pandemie. Cu toate acestea, speranța de viață la naștere în România a fost a treia cea mai scăzută în rândul statelor membre în 2022 și cu 5,4 ani sub media UE.
România, repetentă încă la multe capitole
Speranța de viață este influențată de mai mulți factori, inclusiv de accesul la îngrijirea medicală, nivelul de trai, educație, alimentație și condițiile de mediu. La toate aceste capitole România nu stă prea bine, începând cu sistemul medical, care se confruntă cu o infrastructură învechită, cu distribuirea inegală a serviciilor între zonele urbane și rurale, precum și migrarea personalului medical calificat și terminând cu nivelul de trai, unde aproape un sfert (24,3%) din populație este afectată de deprivare materială și socială severă.
